Opaiț

parfum de amintiri înscrise
în foșnetul petalelor din vara
promenadei pe după culise,
trase din faima de odinioară
aprinsă cu ude chibrituri
chinuit frecate de perete
unde scobiam acele rînduri
ajunse azi doar negre pete
de gheare rugumate în piatra
semănată-n balta roșie se stinge
mucul negru încălzind vatra
ecoului ce-n vene se prelinge
turbat de dor inanimat
cadavrul meu uscat întins
pe piața în roșu asfaltat
un stîlp cu becul aproape stins.



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu