curcubeu pe buze

a fost și primăvară afară

și soarele lucea mai blînd

parfumul viu de lăcrămioară

în codru se plimba cîntînd.

în verdele din nou născuta iarbă

printre aromele de flori

amorul tînăr cu dorința oarbă

o desena pe buze în culori.

din curcubeul sărutului născut
în dansul magic al miilor de zîni
sub trilul păsărilor nemaicunoscut
el, languros o mîngîia la sîni.

fiorul crud se răspîndea în zare
cu-n tremur firav înnodat
din vocea lor fără scăpare
căzu amorul grav surpat.

din ochi ce nu puteau să creadă
în viața aspră după moarte,
și mîngîind-o făr s-o vadă
își duse visul mai departe.

mult așteptatul sărut

sub ochii lunii se strecoară

sărutul plin de afecțiune

pe buza ei zvîntată iară

din dorul dulce de tăciune.

el varsă suflet pe a ei buză

ce se îmbibă cu amor

nevinovat își cere scuză

de timpul sugrumat de dor.

în a lor sînge înmugurește

dragostea stinsă-n altă lume

sărutul lubric îi topește

într-un izvor cu același nume.

din tranșee

ascuns după lentilele blindate

eram atunci cînd te-am zărit

privind din gaura de moarte

unde cîndva tu, m-ai zvîrlit.

m-ai privit atît de senzuală

de parcă aș fi al tău iubit,

și, iar atins de acea răceală

încep să tremur osîndit.

de ce te-ai scurs în ochii mei?

după o viață de absență,

iar ai venit capul să-mi ei?

-moarte, cu coasa de faianță.

polen de scrum

polen din ochii ei căprui

s-a scuturat în poala lui
eliberînd în jur parfum
de dragoste uitată-n drum.

petale șterse de culoare
în urma lor săpa cărare
printre amintirile căzute
din buzunarele lor rupte.

de vremea arsă pe alei
suflînd amor din părul ei
crescut în inima învechită
de marea dragoste pîrlită.