alfabet poetic

în asfințit de ochi căprui
apare filmul vieții lui
revers de amintiri tapate
rînduri pe foi debusolate.
și de iar fi fost deajuns
alfabetul în foaie de pus
ca să înțelegi puțin
din fericire și din chin
ar fi făcut-o în prima clasă
cînd scria corect la masă
buchii cîrpite în caiet
fără gînduri de poet.
dar nevoie a  fost să treacă
timpul care îl înneacă
în cosmos de poezie
să înțeleagă ce să scrie.
și iată-l azi cu foaia în mînă
și pixul ce negru suspină
lacrimi pătate pe hîrtie
ce fac versul să învie,
dă luci cuvintelor întinse
din suflet adînc, prelinse.