rouă din stele

în scena stelelor aprinse

sub luna albă de plăcere

într-o poiană stau întinse

două chipuri în tăcere.

cu ochii verzi de licurici

în noapte-i mîngîie sărutul

pe iarba plînsă de pitici

ei se unesc uitînd trecutul.

topiți din rouă cad în cer

sorbind din buza ei dulceață

se pierde-n trupul ei de zer

sufletul lui uitat de viață.

miraj de voci ieșite-n noapte

plouă din stele făr să spună

că luci de rouă plîng în șoapte

peste candida lor cunună.