vagonul 2

în trenul visurilor sparte
azi am bilet s-ajung departe,
urc în vagonul 2 la număr
pe-un scaun tare, fără umăr.

zdruncinat în ochi de fum
privesc prin geam la lungul drum
cum se strecoară în urma noastră
ca și umbra prin fereastră.

e drumul lung și stații multe
cu denumiri necunoscute
și nu înțeleg unde să ies
să nu blestem ce am ales.

în trenul sufletelor moarte
stau singur și mă rog în șoapte
să ies din somnul ce mă curmă
lăsînd istoria în urmă.
 

3 comentarii:

Unknown spunea...

De-ai îngropa gura între sînii mei-gust de praf batrîn
Şi nările între glezne le-ai dospi-fericire spartă
De-ai înoda mîinele în părul meu-te-ai păta de mucegaiul greu
Pur şi simplu de-ai fi...ai şti...

Albu Ionut spunea...

Nu-i rau si imi place stilul.

Unknown spunea...

multumesc

Trimiteți un comentariu