Milenii au trecut de atunci
de cînd soarele şi luna
tot întreţin discuţii lungi
reconvingîndu-se întruna.
de forţa dintre ei creată
că nu e doar o întîmplare,
el brav băiat, ea bravă fată
tot se privesc din depărtare.
el foc topit, ea lună rece
ce tot visează să se atingă,
prin ochii lor o lume trece
ce lumina vrea s-o stingă.
el o petrece la culcare
seara cînd trebuie să plece
ea îl trezeşte zîmbitoare
în dimineţi prin geamul rece.
cu ochii plini de fericire
el o visează ziua toată,
albă, aprinsă de iubire
cum n-a mai fost alta vre-o dată.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu