sub ochii lunii se strecoară
sărutul plin de afecțiune
pe buza ei zvîntată iară
din dorul dulce de tăciune.
el varsă suflet pe a ei buză
ce se îmbibă cu amor
nevinovat își cere scuză
de timpul sugrumat de dor.
în a lor sînge înmugurește
dragostea stinsă-n altă lume
sărutul lubric îi topește
într-un izvor cu același nume.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu