din tranșee


ascuns după lentilele blindate
eram atunci cînd te-am zărit
privind din gaura de moarte
unde cîndva tu, m-ai zvîrlit.

m-ai privit atît de senzuală
de parcă aș fi al tău iubit,
și, iar atins de acea răceală
încep să tremur osîndit.

de ce te-ai scurs în ochii mei?
după o viață de absență,
iar ai venit capul să-mi ei?
-moarte, cu coasa de faianță.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu