călimara sufletului



e vineri azi și-un gînd nostalgic
în vers mă cheamă să-ți vorbesc,
căci timpul trece atît de tragic
cînd nu mai scriu, nu mai citesc.

găsesc o mie de motive
ca să-nțeleg de ce am lăsat,
să cad în treburi relative,
să uit de tot ce n-am uitat.

mă iau fiori, mă-nspăimîntă,
gîndul că iar voi dispărea,
în lumea unde te frămîntă
treburi ce uită dragostea.

dar azi revin în forța toată
cu suflet plin de al tău dor
ca să îți scriu ca prima dată
mult prea iubitul meu amor.


 


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu